Despre cererea de specialiști IT din Timișoara și lecțiile oferite de cursanții școlii. „Sunt exemple de perseverență și motivație”- Interviu cu Simona Gouraud - Școala Informală de IT

Despre cererea de specialiști IT din Timișoara și lecțiile oferite de cursanții școlii. „Sunt exemple de perseverență și motivație”- Interviu cu Simona Gouraud

Despre cererea de specialiști IT din Timișoara și lecțiile oferite de cursanții școlii. „Sunt exemple de perseverență și motivație”- Interviu cu Simona Gouraud

În contextul în care nevoia de resurse umane în IT se menține în creștere la nivelul întregii țări, în sălile de curs ale Școlii informale de IT se pregătește schimbarea a noi destine. Mentorii, profesioniști cu experiență pe diferite specializări în firme de top din domeniul IT, care cunosc nevoile și realitățile pieței, îi îndrumă pas cu pas pe cursanți, persoane cu experiență în varii domenii, pasionate de tehnologie. Ținta? O carieră în cea mai dinamică industrie a momentului. Școala informală de IT a primit recunoașterea Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) pentru eficiența sistemului de educație alternativă și reconversie profesională implementat, care contribuie la punerea bazelor unei noi generații de specialiști IT. Unde? În Timișoara, București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov și Craiova.

Despre tehnologiile care cer noi profesioniști și cei mai căutați specialiști IT, despre povești ale absolvenților, prejudecățile depășite și schimbările pe care le aduce Școala informală de IT în Timișoara, aflăm în continuare de la Simona Gouraud, site manager.

 

 

„Există numeroase poziții deschise în anumite ramuri din IT”

 

 

1. Cum se manifestă piața muncii de IT în Timișoara?

Timișoara prezintă o piață particulară, în ceea ce privește cererea de specialiști IT. Respectă, ca toată piața la nivel național, cererea enormă de programatori și de testeri software, cu particularitatea că marii jucători în orașul nostru sunt firmele din sfera automotive (Continental, Hella etc.) sau telecom (Nokia). În acest fel, marile companii își împart, practic, specialiștii în IT și „impun trendul” în materie de limbaje de programare folosite (și deci căutate la nivel de expertiză a viitorilor angajați) în industriile lor (cu precădere C și C++).

De asemenea, există numeroase poziții în anumite ramuri, cum ar fi JavaScript, .NET, Java, QA, Baze de date, Technical Support.

 

 

2. Școala informală de IT a luat naștere în cele mai mari 6 hub-uri IT din România, din nevoia unei altfel de școli. Povestește-ne despre cum s-a resimțit această nevoie în Timișoara.

La fel ca în celelalte orașe din țară unde suntem prezenți (București, Cluj, Iași, Brașov și Craiova), s-a resimțit și în Timișoara nevoia de a completa oferta educațională tradițională cu cea a unei școli alternative, care să aducă relativ repede specialiști foarte bine pregătiți pe piață. În prezent, există secții de automatică și calculatoare la Politehnică, dar și la Universitatea de Vest, cele două mari școli tradiționale din oraș, dar acestea nu reușesc să acopere nevoia de specialiști în IT.

 

 

3. Cât de important crezi că este, pentru reconversia profesională, un sistem de învățare bazat pe individualizare?

Eu cred cu tărie în rolul mentorului și al interacțiunii față în față, în sala de curs. Pe lângă partea pe care fiecare cursant o pregătește acasă, studiind individual, cheia învățării cu succes este ghidarea de către un mentor cu experiență în domeniu, pregătirea unor proiecte practice, în care cursanții programează sau testează, scriu cod, lucrează cu colegii de grupă și se consultă mereu cu mentorul.

 

 

 

Specialiști de la companiile de IT locale susțin, pentru cursanții de la Școala informală de IT, sesiuni de pregătire pentru interviul de angajare

 

 

4.  Cum se simte nevoia de stimulare a relației dintre cei care se află în procesul de învățare și companiile de IT?

Timișoara este un oraș în care se manifestă plenar acest spirit, atât în cadrul școlilor tradiționale, cât și în cadrul mediilor alternative de învățare, cum este Școala informală de IT. Aici, la școală, avem astfel de parteneriate cu numeroase companii din oraș, care răspund de fiecare dată la invitațiile noastre: specialiști în HR sau din domeniile tehnice susțin, la grupele noastre de cursanți, sesiuni de pregătire pentru interviul de angajare, participă la prezentarea proiectelor de absolvire ale cursanților și își trimit reprezentanții la cursurile demo.

 

 

5. Cum reușește modelul de educație inițiat de Școala informală de IT să producă schimbări în dinamica pieței?

Este o șansă extraordinară pe care Școala informală de IT o oferă cursanților săi, aceea de a se forma sub ghidarea unor mentori cu experiență practică bogată în domeniile lor. Pentru a reuși să facem o modificare semnificativă în dinamica pieței, se depun eforturi zi de zi, de către toți cei implicați: cursanți, mentori, managementul școlii, fiecare din poziția sa.

Mentorii – trebuie să se mențină creativi, să aducă exemple practice, să îi susțină și să-i motiveze pe cei din clasă în devenirea lor profesională. Cursanții – trebuie să dubleze învățarea din sala de curs de munca individuală, iar managementul – trebuie să găsească parteneriate cu noi și noi companii, pentru a facilita absorbția absolvenților, cât mai rapid, în piața muncii din domeniu (și metode cât mai adaptate pentru a-i susține în timpul cursurilor, dar și după). Este un efort colectiv și susținut.

 

6. Care crezi că este criteriul esențial pentru a putea face reconversie profesională în IT?

Am avut foarte multe discuții cu mentorii școlii noastre, cu specialiștii în resurse umane din majoritatea companiilor de IT din oraș, am participat la evenimente, la cursuri demo. Toate mi-au confirmat următorul lucru: criteriul cel mai important pentru o reconversie profesională în domeniul IT este pasiunea pentru domeniu, dorința de a ști mai mult, de a căuta soluții. Abia când acest criteriu este îndeplinit, un candidat se poate gândi la ce ar putea să învețe, în funcție de cerințele pieței muncii din IT.

 

 

„Au depășit orice fel de prejudecăți, legate de vârstă sau de dificultatea schimbării”