#5 ani de pasiune în IT au făcut lumea un loc mai bun. Despre cum „nimic nu e întâmplător”, de vorbă cu Mihai Talpoș, co-fondator Școala informală de IT

#5 ani de pasiune în IT au făcut lumea un loc mai bun. Despre cum „nimic nu e întâmplător”, de vorbă cu Mihai Talpoș, co-fondator Școala informală de IT

#5 ani de pasiune în IT au făcut lumea un loc mai bun. Despre cum „nimic nu e întâmplător”, de vorbă cu Mihai Talpoș, co-fondator Școala informală de IT

Atunci când îl întâlnești, este foarte probabil să îl auzi spunând „nimic nu e întâmplător”. Nu e un clișeu pentru un om căruia fiecare rol din viață i-a mai deschis o ușă spre el însuși. Experiența de profesor, bancher, antreprenor, lider, scriitor, fiu, frate, prieten și mentor i-a oferit energia, inspirația, pasiunea și dezvăluirea menirii sale. Întâmplător nimic nu e pentru un cadru universitar care a devenit, prin pasiune, fondator al unei „altfel” de școli. Pentru cel care s-a lovit de rigorile sistemelor formale, pentru a demonstra că doar „simplu” poate însemna „eficient”, și n-ar fi astăzi aici dacă n-ar fi simțit că pasiunea este cea care te face un om și un profesionist complet.

Ce înseamnă „pasiune” a știut de mic copil, el – fiu al unei învățătoare care și-a găsit menirea în profesie, frate mai mic pentru un programator care s-a dăruit tehnologiei. Mihai Talpoș nu este astăzi medic, cum credea atunci, în copilărie, că o să devină, dar practică zi de zi „oferirea de noi șanse” prin Școala informală de IT pe care a fondat-o alături de Răzvan Voica și Sebastian Vaduva. Este școala în care cursanții și familiile acestora își schimbă de #5 ani, la fiecare 24 de ore, viața în mai bine. Și nu numai viața lor devine mai bună. „Eu și colegii mei credem cu adevărat că <<o linie de cod>> poate face lumea un loc mai bun. Am demonstrat acest lucru prin inițiativele care fac bine oamenilor”.

 

 

 

N-am fi astăzi ce suntem, dacă n-am fi experimentat tot ceea ce am făcut până acum. Nimic din ceea ce s-a întâmplat nu-i întâmplător. Asta credem, ascultând experiențele voastre și ale altor generații”  
Mihai Talpoș, către absolvenți, la un eveniment al școlii

 

 

1. Pasiunea pentru educație și pentru IT când a apărut?

Încă din copilărie a început pasiunea mea pentru educație, pentru că mama era o învățătoare foarte apreciată. Însoțind-o la clasă, în diverse ocazii, am realizat că nu există misiune mai frumoasă decât aceea de a contribui la educarea unor copii sau la formarea unor caractere. Pasiunea pentru IT a apărut în perioada liceului, sub influența fratelui meu mai mare decât mine, care se pregătea –  la vremea aceea –  să devină inginer de calculatoare și programator.  Îmi amintesc că primul calculator eu l-am avut în anii 1980, un HC85.

 

2. Cât de întâmplător e că un cadru universitar să devină fondator al unei „altfel de școli”?

Nimic nu este întâmplător. La Școala informală de IT ne-am propus, încă de la început, să facem lucrurile altfel. Cum? Prin adaptarea rapidă a materiei specializărilor din sfera IT&Software la cerințele pieței muncii, prin colaborarea cu specialiști de prim rang, care să transmită –  într-o formulă lipsită de încorsetări formale –   know-how lor în sălile de curs, precum și prin facilitarea interacțiunilor directe dintre cursanți și potențialii angajatori. Între sistemele clasice de învățământ și sistemul de educație implementat de Școala informală de IT, metodele de învățare sunt cele care au generat o diferență, nu valorile.

 

3. Tot ce tu ai experimentat până acum #5 ani, cum a influențat lansarea Școlii informale de IT în 2013?

Experiența antreprenorială, anii de banking, dar și cei pe care i-am petrecut la catedră, și-au pus amprenta asupra felului în care am abordat întregul demers de afaceri din sfera educației alternative, alături de colegii și prietenii cu care am fondat Școala informală de IT.

Dacă rigorismul bancar s-a manifestat prin modul de a planifica eficient întregul business și de a urmări consecvent toate evoluțiile, experiența de la catedră a fost de ajutor pentru evitarea unor greșeli pe care le vedeam, de ceva vreme, în cadrul sistemelor clasice de învățământ. Experiența antreprenorială din zona IT pe care am avut-o în anii 2000, ce s-a încheiat ca urmare a insuficienței personalului și a abilităților manageriale, a fost șansa de a înțelege foarte bine cu ce se confruntau, în toți acești ani, mai toate companiile de IT din Cluj și nu numai.

 

4. Ce înseamnă pentru tine „informal”?

Înseamnă simplu. Mai pe larg spus, actul educațional informal, din punctul meu de vedere, este cel redus la esență, caracterizat de absența cadrelor instituționale oficiale, puțin prea formale, uzual întâlnite la nivelul majorității instituțiilor de învățământ.

O relație informală dintre un mentor și un cursant îi va permite acestuia din urmă să se raporteze cu mult mai multă deschidere și încredere față de actul de a dobândi cunoștințe. Cursantul va găsi un partener de dialog, conștient de faptul că în tot procesul de interacțiune educațională, ego-ul profesorului este, de fapt, elementul cel mai puțin important.

 

 

„Am avut și un arheolog printre primele serii de Software Testing și amintesc că îi spuneam <<teoretic, migala de care ai dat dovadă, periind micile bucăți de ceramică dacică, trebuie să te ajute și în acest nou domeniu>>” 

 

5.  Povestește-ne despre seriile de cursanți de la începuturile școlii. În ce domenii aveau experiență profesională?

Prima serie de cursanți ai Școlii informale de IT a fost un adevărat “melting pot”. Ingineri constructori, militari de carieră, oameni de vânzări, agenți de asigurări sau chiar farmaciști erau cursanți ai școlii dornici să facă reconversie profesională spre domeniul IT & Software. Toți erau remarcabili, prin nivelul de motivare, efortul depus și consecvența cu care s-au dedicat orelor de pregătire.

Îmi amintesc că aveam un cursant care făcea naveta în fiecare sâmbătă de la Timișoara, doar ca să participe la cursurile noastre din Cluj. Astfel de oameni au tot respectul și considerația mea, evoluția lor profesională din ultimii ani demonstrând că nu sunt singurul care i-a apreciat și care îi apreciază la adevărata lor valoare. Îi felicit, încă o dată, pe toți cursanții din primele generații ale Școlii informale de IT. Ne-au făcut mare cinste. Merită – din plin – recunoștința noastră, a fondatorilor școlii.

 

6. Prima amintire de suflet care îți vine în minte de acum #5 ani care este?

Un e-mail de mulțumire de la un tânăr tătic, care și-a reinventat cariera în urma absolvirii Școlii informale de IT. Viitorul celor trei copii pe care îi are va fi unul mai bun, ne spunea atunci, datorită școlii noastre. Felul în care acel mesaj a fost scris ne-a atins sufletele, atât mie, cât și colegilor mei. A devenit o amintire pe care o prețuiesc și astăzi.

 

7. O poveste a unui absolvent care a făcut reconversie profesională și care te-a impresionat este…